- Email: psiholog@oanasavin.ro
- +40722299322
Tehnica rezolvării de probleme
Primul pas în cadrul acestei tehnci este identificarea problemei, iar apoi urmează stabilirea strategiilor de rezolvare.
Identificarea problemei poate fi făcută prin:
• utilizarea propriilor emoții și sentimente ca punct de plecare pentru recunoașterea problemei; sentimenetele apărute nu sunt o problemă, ci cauzele care le-au generat.
• utilizarea comportamentelor proprii pentru identificarea problemei; dacă lucrurile nu se desfășoară așa cum dorești, atunci problema constă în situații cărora nu le faci față eficient.
• analiza conținutului îngrijorărilor, întrucât acestea reflectă problema ce trebuie rezolvată;
• pregătirea unei liste de probleme în scopul prioritizării problemelor cu care te confrunți;
• stabilirea activităților de realizat, prin observarea preferințelor față de anumite activități cărora dorești să le aloci mai mult timp față de celelalte.
Rezolvarea de probleme cuprinde mai multe etape:
1. Definirea problemelor și a scopurilor
• concentrează-te pe o singură problemă;
• nu te grăbi spre rezolvarea problemei, încearcă doar să o definești clar și precis;
• fii cât mai specific, pentru că astfel problema devine mai ușor de rezolvat. Evită afirmațiile vagi sau generalizările și definește problema într-un mod cât mai accesibil și concret.
• orientează-te doar spre prezent și viitor, pentru că rezolvarea de probleme nu vizează evenimente trecute;
• scopurile trebuie să fie realiste și relativ ușor de atins, iar cele mai dificile necesită adesea împărțirea în subscopuri, care pot fi atinse mai ușor, într-o perioadă mai scurtă de timp.
2. Generarea soluțiilor
• identifică cât mai multe soluții posibile la problema ta, fără a le evalua utilitatea practică într-o primă fază, ca în cazul brainstorming-ului;
• notează toate ideile apărute, fără a le analiza, chiar dacă par nerealiste la prima vedere, pentru că pot conduce ulterior spre generarea de soluții mai bune; e util să iei în considerare și câteva soluții inedite.
3. Evaluarea soluțiilor
Analizează rapid fiecare soluție identificată și stabilește avantajele și dezavantajele pe care le prezintă. Nici o soluție nu va fi ideală, orice idee bună va avea și dezavantaje, în același fel în care, o idee mai puțin bună va avea și avantaje.
4. Alegerea soluției optime
Selectează soluția sau combinația de soluții care va rezolva problema și va conduce la atingerea scopului. Orientează-te pentru soluția care este mai ușor și rapid de aplicat, chiar dacă nu este soluția ideală. Este posibil ca problema să nu fie rezolvată imediat, însă tot va apărea un progres și doar așa poți învăța pentru viitor.
5. Pregătirea planului de acțiune
Realizarea unei planificări detaliate sporește șansele de succes, întrucât și o soluție excelentă nu este de folos, dacă nu este pusă în practică, așadar:
• verifică disponibilitatea resurselor necesare (timp, abilități, bani) sau posibilitatea de a le obține;
• obține acordul și cooperarea celorlalte persoane implicate;
• identifică ce și când trebuie făcut;
• examinează toți pașii pentru a depista eventuale dificultăți;
• stabilește strategii în cazul apariției obstacolelor și pregătește-te suplimentar pentru părțile dificile ale planului;
• înregistrează realizarea pașilor;
• stabilește momente pentru revizuirea planului, în funcție de modul în care progresezi.
6. Revizuirea
Rezolvarea de probleme este un proces continuu pentru că, adesea, problema nu este rezolvată și scopul nu este atins de la prima încercare. În etapa de planificare nu pot fi luate în calcul toate obstacolele, așa că sunt necesare revizuiri succesive pentru a putea face față dificultăților neprevăzute, fiind utilă modificarea sau adăugarea unor pași.
Când lucrurile nu se desfășoară conform planului este util să analizezi ce a mers bine și ce a mers rău, dar și ce strategii alternative pot fi utilizate. Poți recunoaște că ești dezamăgit, dar nu lăsa gândurile negative să îți transforme experiența într-un eșec total. De obicei, dificultățile apar din cauza incoerenței planului de acțiune, nu din cauza lipsei de abilități personale. În acest sens este util să etichetezi orice încercare în termeni de succes parțial, nu în termeni de eșec și să consideri succesele parțiale ca o experiență de învățare utilă. Poți încerca din nou, cât de repede posibil și nu uita să te recompensezi pentru eforturile făcute și pentru succesele obținute.
7. Implementarea planului
O problemă identificată, o soluție bine gândită sau un plan de acțiune detaliat nu au nicio valoare dacă nu sunt implementate. Implementarea unui plan de acțiune este singura cale pentru a afla ce funcționează și ce nu, ce știi și ce nu știi să faci și respectiv ce este necesar să modifici sau să înveți. Contemplarea în pasivitate nu duce niciodată la rezolvarea problemei.
Reușita rezolvării de probleme depinde de:
• alocarea unei anumite perioade de timp pentru aplicare;
• evitarea pentru început a problemelor foarte dificile, întrucât urmărirea regulilor de la fiecare etapă a tehnicii și exersarea lor poate fi provocatoare;
• concentrarea pe rezolvarea problemei, fără a desfășura și alte activități, eliminând factorii de distragere;
• planificarea rezolvării problemelor în ordinea priorităților, în scopul gestionării anxietății datorate unei liste mai ample de probleme; este recomandată rezolvarea a cel mult două probleme într-o sesiune.
De reținut:
• îngrijorarea începe în momentul identificării unei probleme și ia sfârșit în momentul soluționării ei;
• cu cât vei rezolva mai rapid problema, cu atât se va scurta durata îngrijorării;
• nu există niciodată destule date care să-ți dea certitudinea că ai luat o decizie corectă; întotdeauna există și riscuri.
• dacă problema a fost definită riguros și ai evaluat căile de soluționare, atunci este o probabilitate foarte mare să acționezi corect.
