- Email: psiholog@oanasavin.ro
- +40722299322
Stres sau burnout?
O paralelă între stres și burnout
Discuțiile referitoare la relația dintre sindromul burnout și stres continuă – ambele concepte sunt des utilizate ca sinonime, de unde și confuzia în delimitarea lor.
Stresul apare atunci când solicitările unei anumite situații sunt evaluate de către persoană ca depășind resursele disponibile și amenințând starea de bine, de unde necesitatea de a gestiona evenimentul.
Burnout-ul sau arderea emoțională se caracterizează ca o stare de oboseală psihică, de decepție și apare la oamenii cu așa-numitele profesii ajutătoare (în special în domeniul sănătății), fiind rezultatul acumulării interne a emoțiilor negative, fără posibilitatea de a le exterioriza sau elibera. Au fost identificate trei componente ale sindromului de burnout:
1. Extenuarea emoțională – reprezintă irosirea energiei emoționale și perceperea inadecvării emoțiilor proprii cu situația creată și se manifestă printr-un tonus emoțional scăzut, indiferență sau suprasaturare emoțională.
2. Depersonalizarea – se referă la dereglarea relațiilor cu ceilalți și se poate manifesta fie prin dependență de cei din jur, fie prin negativism și atitudine cinică.
3. Reducerea realizărilor personale – se poate manifesta fie prin tendința de autoapreciere negativă a capacităților, realizărilor, succesului profesional, fie prin limitarea propriilor posibilități și obligații față de ceilalți.
Deosebiri între stres și burnout:
• Sindromul burnout este un concept ce suprapune stresul, ocupând o poziție în zona gri între sănătate și boală. El unește simptomele de stres cronic, oboseală, nemulțumirea de muncă, anxietatea etc.
• În comparație cu oboseala psihică și stresul, sindromul burnout are o altă manifestare: emoțiile ce apar afectează întreaga persoană, favorizând apariția depresiei, scăderea imaginii de sine, depersonalizarea, neajutorarea și disperarea. În cazul stresului și oboselii, apar reacții tipice doar la factorii stresori, care acționează nemijlocit asupra persoanei.
• În comparație cu stresul sau oboseala psihică, burnout-ul este un fenomen de socializare profesională, care evoluează de-a lungul anilor, chiar deceniilor, în procesul activității profesionale. Apare ca o criză, care reprezintă cel puțin o stagnare temporară sau inhibare a dezvoltării personalității.
• Sindromul burnout apare în activități care presupun interacțiuni sociale, în care relațiile profesionale și emoționale cu clientul joacă un rol central.
Se poate spune că simptomele stresului sunt mai degrabă fizice decât emoționale, pe când, în cazul burnout-ului, ele sunt mai degrabă emoționale decât fizice. Stresul produce hiperactivitate, iar arderea emoțională neajutorare.
Cauzele și manifestările burnout-ului
Stresul permanent este realitatea unei vieți moderne și trepidante, iar epuizarea nervoasă adesea însoțește totul – “workoholicii”, fiind cei pentru care munca este mereu pe primul loc. Această stare psiho-emoțională apare atunci când o combinație de muncă grea se combină cu o traumă mentală, mai mult sau mai puțin prelungită, precum și cu lipsa de somn și odihnă de calitate.
Cauza epuizării nervoase este adesea suprasolicitarea, starea în care individul cheltuiește mai multă energie decât este capabil să acumuleze și, prin urmare, corpul este epuizat.
Este dovedit deja că prin creșterea stresului mental și emoțional, lipsa de odihnă, somn și stres prelungit se favorizează “arderea” din punct de vedere emoțional și apare epuizarea nervoasă. În mod normal, o persoană trebuie să alterneze activitatea mentală cu descărcarea emoțională, respectiv o stare de excitare să fie urmată de inhibare și odihnă. Dacă acest lucru nu se întâmplă, probabilitatea de a dezvolta epuizare nervoasă și poate chiar depresie este mare. Adesea această condiție apare neobservată și se exprimă sub forma unei ușoare oboseli. Cu cât trece mai mult timp, cu atât aceste simptome devin mai acute.
Dacă o persoană suferă de oboseală cronică, îi este afectată productivitatea, îi scade nivelul de energie și se simte din ce în ce mai lipsită de control asupra situațiilor cărora ar trebui să le facă față, devine neajutorată și frustrată în mod constant. În cele din urmă, se va confrunta cu senzația că nu se mai poate face nimic pentru a ieși din această situație.
Principala cauză a sindromului burnout este senzația de suprasolicitare profesională combinată cu subaprecierea eforturilor de către ceilalți. Locul de muncă tinde să fie mediul cel mai propice pentru dezvoltarea acestei afecțiuni, dar există situații în care și viața socială sau personală conduc la burnout. Așadar, oboseala cronică este determinată de o combinație de factori, fie că este vorba despre cauze legate de locul de muncă, de stilul de muncă, situații solicitante emoțional sau chiar de trăsături de personalitate. Aceasta se dezvoltă lent, fără simptome și duc la epuizare emoțională și retragere socială.
Astfel, persoana afectată de sindromul burnout se distanțează de ceilalți și începe să îi privească pe aceștia într-un mod impersonal, deoarece nu mai are resurse emoționale și fizice, își reduce realizările personale, se simte golită, incapabilă să mai ofere ceva și devine foarte vulnerabilă la factorii stresori din mediu.
Starea de burnout este cauzată de expunerea prelungită la stresul profesional și de cele mai multe ori este însoțită de depresie. Fazele următoare se pot croniciza dacă nu se iau măsuri din timp. Este important să se mențină un echilibru între somn, muncă și relaxare: 8 ore de muncă, 8 ore de relaxare și 8 ore de odihnă. Pe fondul situației economice actuale, unora le este din ce în ce mai greu să facă față provocărilor de la locul de muncă. Astfel, ajunși la serviciu, se supraaglomerează cu tensiuni specifice: deadline-uri, volum crescut de muncă și aglomerarea pe ultima sută de metri, inter-relaționarea deficitară cu unii colegi, un șef prea autoritar.
Indentifică nivelul tău de burnout
Următoarele afirmații ale chestionarului Maslach se referă la locul de muncă, iar evaluarea acestora se face pe o scală de la 1-5, unde: 1-foarte rar, 2-rar, 3-uneori, 4-frecvent, 5-foarte frecvent. Alege răspunsul care se potrivește cel mai bine cu starea ta actuală și interpretează rezultatele pe baza scorului prezentat la finalul chestionarului.
1. Mă simt secătuit emoțional.
2. Spre sfârșitul programului de lucru mă simt ca o lămâie stoarsă.
3. Mă simt obosit când mă trezesc dimineața și trebuie să merg la serviciu.
4. Am perioade în care mă simt depășit de situație.
5. Comunic cu unii colegi la fel cum aș comunica cu niște obiecte.
6. Nimic nu se întâmplă după cum îmi doresc.
7. Mă simt plin de energie și entuziasm.
8. Pot găsi soluția corectă în situații conflictuale.
9. Am o stare de deprimare și apatie.
10. Pot influența pozitiv productivitatea muncii subordonaților și colegilor mei.
11. În ultima perioadă am devenit mai dur în relațiile cu colegii sau subordonații.
12. Oamenii cu care lucrez sunt persoane neinteresante și plictisitoare.
13. Am multe planuri de viitor și cred în realizarea acestora.
14. Am deziluzii profesionale.
15. Simt indiferență pentru lucruri față de care manifestam interes mai înainte.
16. Devin încordat și tulburat când mă gândesc la preocupările mele actuale.
17. Uneori îmi este indiferent de ceea ce se întâmplă cu colegii sau subalternii mei.
18. Vreau să mă izolez de toți și să mă odihnesc.
19. Pot crea ușor o atmosferă binevoitoare și de cooperare într-un grup.
20. Comunic ușor cu oamenii indiferent de statutul social și caracterul lor.
21. Reușesc să fac multe lucruri.
22. Mă simt la limita puterilor.
23. Eu cred că voi reuși să obțin încă multe lucruri în viață.
24. Mă simt ca unul care a dat faliment.
25. Subordonații și colegii pun pe umerii mei povara problemelor și îndatoririlor lor.
Afirmațiile de la punctele 7, 8, 10, 13, 19, 20, 21 și 23 se cotează invers (1=5 puncte, 2=4 puncte, 3=3 puncte, 4=2 puncte, 5=1 punct). Se calculează suma punctelor obținute pentru fiecare afirmație și se raportează la valorile indicate mai jos.
Scor:
≤ 24 – Normalitate
25-50 – Potențial de apariție burnout, dar sindromul nu e încă instalat
51-75 – Burnout instalat
76 – 125 – Starea de sănătate fizică și mentală este amenințată
