Miscarea intrerupta cu tatal
Miscarea intrerupta reprezinta o tulburare a ordinii familiale, o deconectare perceputa de bebelus/copil in relatia cu unul dintre parintii sai. Aceasta se poate datora unei traume, afectiuni, stari depresive sau de epuizare a parintelui si poate fi rezultatul propriei miscari intrerupte cu unul sau ambii parinti. Miscarea intrerupta reprezinta de fapt intreruperea legaturii cu unul sau ambii parinti. Rezultatul este ca bebelusul nu primeste experienta oglindirii de la parintele sau si este dificil sa-si dezvolte sentimentul propriei persoane, a imaginii de sine, iar la maturitate isi va intrerupe miscarea atunci cand se indreapta spre ceva ce isi doreste in viata.
Ce se mai poate intampla este ca parintii sa proiecteze pe copil, nevoile neindeplinite din relatia cu parintii lor (in general se intampla proiectia pe copilul care are acelasi gen cu parintele unde a existat dificultatea in relatie).
Daca ne referim la rolul tatalui, acesta se ocupa de siguranta copilului, de limitele exterioare, in timp ce mama are rolul de a facilita comunicarea si a oferi siguranta in spatiul caminului. Tatal ne pune in contact cu lumea, iar mama cu viata. O relatie dificila cu tatal, devine o relatie dificila cu autoritatea si sentimentul nedreptatii este cel mai pregnant simtit. Miscarea intrerupta cu parintele se va resimti ca o permanenta pendulare, fara a sti care iti este locul. Dependentele existente in viata de adult (alcool, tigari, droguri, jocuri de noroc etc) dau masura unor nevoi de continere neindeplinite, in special in relatie cu tatal.
Tatal indeplineste in principal 3 roluri:
– protector – ofera siguranta impotriva pericolelor exterioare, inlatura pericolele din mediul social al copilului;
– autoritate – aduce disciplina si pregateste copilul pentru viitor, ii deschide orizontul, il invata sa aspire, sa gestioneze cu calm situatiile stresante, sa nu se puna in pericol;
– sustinator financiar – ofera sustinerea materiala pentru indeplinirea nevoilor copilului.
Tatal face o treaba buna atunci cand reuseste sa ofere copilului ghidare si protectie, fara stirbirea autoritatii. Pot aparea insa manifestari de abuz ale autoritatii, rigiditate, control excesiv, interactiune intelectuala lipsita de caldura si conectare emotionala. Pentru a-mi lua locul in lume este necesar sa-l primesc pe tata in interiorul meu!
Lipsa tatalui si a energiei masculine de ghidare si calauzire, poate conduce la maturitate si la cautarea permanenta de lideri, ghizi si maestri spirituali.
Din loialitate fata de mama, copiii isi pot percepe tatal prin ochii ei, iar respingerea acesteia fata de partenerul ei sa devina mai tarziu modul in care ajungem ca femei sa vedem barbatii; fetele urmeaza tiparul mamei si vor cauta un tata in toti barbatii intalniti, vazand in acestia toate problemele pe care le vedea mama la partenerul sau. Pentru baieti, situatia este si mai dificila, ei nefiind capabili sa-si intemeize propria familie. Femeile isi iau vitalitatea de la mama, de la energia ei fertila, in timp ce pentru barbati conectarea cu tatal/masculinul este foarte importanta, fiind legata de supravietuire.
Este important sa refacem miscarea intrerupta cu parintii, pentru a fi in pace cu radacinile noastre si cu sursa vietii, mai ales ca acestia devin, prin introiectie, parti din noi. A fi bine cu parintii, inseamna a fi bine cu noi insine, a fi asezati pe drumul nostru, liberi sa ne traim viata dupa propriile alegeri.
In procesul de a ne uita la miscarea intrerupta cu tatal, este util sa-i dam un loc suferintei lui si sa-i putem vedea povestea de viata, intelegand ca a facut tot ce a stiut si a putut mai bine. Este necesar sa ne reunim cu partea traumatizata din noi, pentru a-i da instantei emotionale a copilului, siguranta ca adultul care am devenit ii poate oferi ce n-a primit de la parinti. Este important sa putem iesi din judecata parintilor si sa ne reasezam pe locul de copil. Acest proces presupune maturizarea emotionala si iesirea din starea de victima, pentru a deveni adultul creator al propriei sale realitati.
In munca de constelatii putem rosti diferite propozitii vindecatoare, care sa reaseze echilibrul perturbat in dinamica sistemica, cum sunt: “Draga tata, eram doar un copil si aveam nevoie de sustinerea ta. Si desi nu le-am primit, am continuat sa te iubesc”. “Tu esti tatal meu, iar eu sunt copilul tau. Tu mi-ai dat viata si fara tine n-as fi azi aici, si pentru asta iti multumesc”. “Draga tata indiferent ce s-a intamplat, esti tatal meu, iar eu sunt copilul tau si acum stau in fata ta, ca fiica ta/fiul tau”. “Draga tata, imi pare rau, dar nu pot sa-ti dau eu ce n-ai primit. Eu pot sa fiu doar copilul tau si sa-ti daruiesc iubirea mea de copil”. “Draga tata, de aici te vad si pe tine si suferinta ta si stiu ca nu pot face nimic pentru tine. Pot doar sa fiu copilul tau si atat. Si poate intr-o zi, ma vei putea vedea si tu ca pe copilul tau. Pana atunci, eu stau aici si ma deschid catre tine”. “Draga tata, mi-e dor de tine, de imbratisarea ta. Mi-e dor sa fiu din nou copilul tau”.