Manifestarea si preventia burnout-ului
Semne ale epuizarii nervoase
Tot mai multe persoane se confrunta cu probleme ce le afecteaza viata profesionala si personala. Presiunea target-urilor, deadline-uri greu de gestionat, tensiunile psihice care apar in relatiile cu ceilalti si problemele afective se acumuleaza intr-o stare generalizata de degradare psihica.
Burnout-ul este una dintre multele capcane aparute in calea acelor persoane extrem de competitive, cu realizari extraordinare si care ar trebui sa fie foarte atente de-a lungul vietii. Din pacate, tocmai din cauza capacitatii lor deosebite de a duce toate sarcinile la indeplinire, nici nu realizeaza cand sunt prinsi in aceasta capcana. Pasionati de ceea ce fac, acestia tind sa ignore faptul ca lucreaza mult peste programul normal de lucru, se incarca mereu cu tot mai multe sarcini si pun o presiune enorma pe ei insisi pentru a reusi. Toate aceste lucruri ii fac sa alunece spre burnout.
Burnout-ul este o stare de stres cronic, manifestata prin cateva simptome specifice: epuizare fizica si emotionala, sentimente de neimplinire si lipsa de eficienta, detasare afectiva, cinism. La intensitate maxima, cel care sufera de burnout nu mai este capabil sa functioneze eficient din punct de vedere social si profesional. Cu toate acestea, este de mentionat faptul ca aceasta degradare nu apare peste noapte, ci este un proces mult mai insidios decat s-ar putea banui, strecurandu-se putin cate putin in toate domeniile de functionare si facand foarte dificila recunoasterea problemei.
Fiecare dintre semnele descrise mai jos sunt insotite de mai multe simptome, deseori suprapunandu-se. Aceste semne si simptome apar si se dezvolta lent intr-un continuum in care diferenta dintre stres si burnout se face cu mare dificultate, uneori fiind vorba de o diferenta de doar cateva grade. De aceea, cu cat se identifica mai repede semnalele de alarma, cu atat se poate evita mai eficient sindromul de burnout.
> Oboseala cronica – in primele faze, apare o senzatie de lipsa de energie si de oboseala in cea mai mare parte a zilei. In fazele mai avansate apare epuizarea fizica si emotionala, sentimentul lipsa de vlaga si o frica legata de viitor.
> Insomnie – in fazele incipiente pot sa apara dificultati de adormire, nu mai mult de 1-2 nopti pe saptamana. Apoi, insomnia se transforma intr-un calvar care se perpetueaza in fiecare noapte, indiferent cat de obosita este persoana afectata.
> Tulburari de atentie si de memorie – concentrarea dificila si micile probleme de memorie se pot transforma in incapacitatea de a mai finaliza lucrurile, iar sarcinile de serviciu neterminate incep astfel sa se adune.
> Simptome fizice – pot sa includa dureri in piept, palpitatii, senzatia de lipsa de aer, dureri abdominale, ameteala, dureri de cap sau chiar lesin. Imunitate scazuta – din cauza ca organismul este secatuit de energie, sistemul imunitar slabeste, ducand la o vulnerabilitate ridicata la infectii, gripe, viroze si alte probleme de sanatate.
> Inapetenta – la inceput apare o scadere usoara a poftei de mancare, se poate sari peste cate o masa, pentru ca in fazele avansate sa nu mai existe pofta de mancare. In acest caz, o scadere semnificativa in greutate este iminenta.
> Anxietate – primele semne constau in senzatii usoare de tensiune, neliniste si ingrijorare. Ulterior, pe masura ce problema se agraveaza, anxietatea devine serioasa si amenintatoare, incepand sa interfereze tot mai mult cu abilitatile profesionale si putand sa afecteze serios si viata personala (probleme de cuplu – lipsa de empatie si interes fata de partener, lipsa de rabdare, instrainare).
> Dispozitie deprimata – in fazele incipiente pot fi resimtite tristetea, ocazional lipsa de speranta sau chiar sentimente de vinovatie si inutilitate. La nivelul maxim de afectare, persoana se poate simti ca intr-o capcana din care nu mai poate iesi, devine depresiva, ajungand uneori sa se gandeasca chiar la moarte.
> Furie – initial se manifesta ca o problema de inter-relationare cu colegii, iritabilitate, scaderea tolerantei la frustrari, altadata considerate marunte. De la un punct, frustrarile se exteriorizeaza prin explozii necontrolate de furie si violenta verbala si conflicte serioase la locul de munca sau acasa.
> Indiferenta, detasare afectiva si cinism – aceste notiuni se pot manifesta prin mai multe subsimptome. Primul care poate sa apara este lipsa placerii, la inceput persoana afectata nu mai are chef sa mearga la lucru sau asteapta cu nerabdare momentul plecarii acasa. In timp, fara o interventie serioasa, lipsa placerii tinde sa se extinda si sa afecteze arii tot mai mari si mai importante din viata, incluzand timpul petrecut cu familia sau prietenii.
> Pesimism – in stadiile initiale, pesimismul poate imbraca o haina familiara, cunoscuta din alte momente din viata mai putin fericite, cand era sesizata mai mult jumatatea goala a paharului, insa de aceasta data nu mai este un fenomen trecator. Persoana in cauza incepe sa aiba o parere proasta despre ea insasi, sa nu mai aiba incredere in ea, urmatorul pas fiind extinderea acestui pesimism si asupra colaboratorilor sau familiei sale. Munca in echipa devine incet, incet, o imposibilitate.
> Tendinta de izolare sociala – o usoara evitare a ocaziilor de socializare (lipsa chefului de a iesi cu prietenii sau de a petrece o seara in oras) se poate transforma in reactii verbale violente, atunci cand cineva vrea sa se adreseze persoanei respective, existand tendinta de izolare si evitare a oricaror intalniri fata in fata.
> Detasare emotionala – este un fenomen complex si dificil de recunoscut si de experimentat. Este o stare aparte, ce determina persoana afectata sa se deconecteze treptat de cei apropiati sau de mediul pe care altadata il aprecia. Poate lua forma unui comportament de izolare sociala, incepe sa evite orice responsabilitati, chiar toate sarcinile daca e posibil. Se poate intampla sa profite de orice ocazie sa nu mai mearga la lucru (concedii medicale, invoiri) sau sa evite termenele limita.
>Sentimente de neimplinire si lipsa de eficienta – prima data poate sa apara senzatia de lipsa de speranta, in sensul ca persoana are impresia ca totul decurge intr-un sens gresit. Apare asa numita apatie, lipsa de initiativa, de vointa si de interes in a mai initia ceva nou in viata personala sau profesionala.
> Scadere a performantei – probabil cea mai grea parte a acestei afectiuni pentru un performer este sa vada cum zi de zi devine tot mai putin eficient din punct de vedere profesional. In ciuda unor eforturi considerabile, a unor ore suplimentare, stresul cronic il impiedica sa dea randament, asa cum o facea inainte. Acest lucru se materializeaza in tot mai multe task-uri amanate sau nefinalizate si rezultate incomplete.
Preventia epuizarii nervoase
Cu stilul de viata actual, din ce in ce mai alert si mai indiferent fata de nevoile personale, riscul de instalare al burnout-ului este semnificativ. Pentru a se evita acest lucru, este importanta, in primul rand, o atentie sporita asupra semnelelor care avertizeaza despre instalarea oboselii cronice, astfel incat sa se poata preveni burnout-ul. Ca si posibile optiuni de prevenire ale burnout-ului se pot mentiona:
• Inceperea zilei cu un ritual relaxant – alocarea unei scurte perioade de timp in fiecare dimineata pentru a desfasura o activitate relaxanta, in functie de preferintele personale, de hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata.
• Program regulat pentru masa si odihna – adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in asigurarea senzatiei ca totul este sub control.
• Stabilirea limitelor – intrucat majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor responsabilitati si a cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este importanta invatarea stabilirii limitelor, care va permite evitarea suprasolicitarii si gasirea timpului pentru lucrurile si activitatile placute si care conteaza cu adevarat.
• Pauze zilnice de la tehnologie – gasirea unor intervale care sa permita deconectarea de la mediul digital ajuta la o mai buna conectare a persoanei cu propriile sale ganduri si nevoi.
• Implicarea in activitati creative – creativitatea este un antidot puternic pentru burnout; activitatile noi, pasionante, care provoaca partea creativa, protejeaza de efectele negative ale muncii de rutina.
Daca nu au fost identificate din timp simptomele suprasolicitarii, astfel incat sa se poata aplica metode de preventie si s-a ajuns la stadiul de burnout, se pot urma una dintre strategiile de recuperare:
• Strategia 1: Schimbarea mediului de viata. Desi poate parea aproape imposibil de aplicat, aceasta strategie presupune indepartarea de lucrurile si mediul care au condus la aparitia afectiunii. Doar iesind din mediul nociv care a condus la aparitia burnout-ului, persoana afectata se poate gandi lucid pentru a gasi solutii.
• Strategia 2: Solicitarea ajutorului. Unul dintre simptomele burnout-ului este tendinta de conservare a energiei prin izolarea de ceilalti oameni. Cu toate acestea, suportul prietenilor si al familiei este necesar pentru redobandirea perspectivei, a motivatiei si a energiei pierdute prin burnout.
• Strategia 3: Re-evaluarea prioritatilor si obiectivelor. Este importanta gasirea timpului necesar pentru redefinirea idealurilor, prioritatilor si lucrurilor care motiveaza cu adevarat.