- Email: psiholog@oanasavin.ro
- +40722299322
Manifestarea și prevenția burnout-ului
Semne ale epuizării nervoase
Tot mai multe persoane se confruntă cu probleme ce le afectează viața profesională și personală. Presiunea target-urilor, deadline-uri greu de gestionat, tensiunile psihice care apar în relațiile cu ceilalți și problemele afective se acumulează într-o stare generalizată de degradare psihică.
Burnout-ul este una dintre multele capcane apărute în calea acelor persoane extrem de competitive, cu realizări extraordinare și care ar trebui să fie foarte atente de-a lungul vieții. Din păcate, tocmai din cauza capacității lor deosebite de a duce toate sarcinile la îndeplinire, nici nu realizează când sunt prinși în această capcană. Pasionați de ceea ce fac, aceștia tind să ignore faptul că lucrează mult peste programul normal de lucru, se încarcă mereu cu tot mai multe sarcini și pun o presiune enormă pe ei înșiși pentru a reuși. Toate aceste lucruri îi fac să alunece spre burnout.
Burnout-ul este o stare de stres cronic, manifestată prin câteva simptome specifice: epuizare fizică și emoțională, sentimente de neîmplinire și lipsă de eficiență, detașare afectivă, cinism. La intensitate maximă, cel care suferă de burnout nu mai este capabil să funcționeze eficient din punct de vedere social și profesional. Cu toate acestea, este de menționat faptul că această degradare nu apare peste noapte, ci este un proces mult mai insidios decât s-ar putea bănui, strecurându-se puțin câte puțin în toate domeniile de funcționare și făcând foarte dificilă recunoașterea problemei.
Fiecare dintre semnele descrise mai jos sunt însoțite de mai multe simptome, deseori suprapunându-se. Aceste semne și simptome apar și se dezvoltă lent într-un continuum în care diferența dintre stres și burnout se face cu mare dificultate, uneori fiind vorba de o diferență de doar câteva grade. De aceea, cu cât se identifică mai repede semnalele de alarmă, cu atât se poate evita mai eficient sindromul de burnout.
> Oboseala cronică – în primele faze, apare o senzație de lipsă de energie și de oboseală în cea mai mare parte a zilei. În fazele mai avansate apare epuizarea fizică și emoțională, sentimentul lipsă de vlagă și o frică legată de viitor.
> Insomnie – în fazele incipiente pot să apară dificultăți de adormire, nu mai mult de 1-2 nopți pe săptămână. Apoi, insomnia se transformă într-un calvar care se perpetuează în fiecare noapte, indiferent cât de obosită este persoana afectată.
> Tulburări de atenție și de memorie – concentrarea dificilă și micile probleme de memorie se pot transforma în incapacitatea de a mai finaliza lucrurile, iar sarcinile de serviciu neterminate încep astfel să se adune.
> Simptome fizice – pot să includă dureri în piept, palpitații, senzația de lipsă de aer, dureri abdominale, amețeală, dureri de cap sau chiar leșin. Imunitate scăzută – din cauză că organismul este secătuit de energie, sistemul imunitar slăbește, ducând la o vulnerabilitate ridicată la infecții, gripe, viroze și alte probleme de sănătate.
> Inapetență – la început apare o scădere ușoară a poftei de mâncare, se poate sări peste câte o masă, pentru ca în fazele avansate să nu mai existe poftă de mâncare. În acest caz, o scădere semnificativă în greutate este iminentă.
> Anxietate – primele semne constau în senzații ușoare de tensiune, neliniște și îngrijorare. Ulterior, pe măsură ce problema se agravează, anxietatea devine serioasă și amenințătoare, începând să interfereze tot mai mult cu abilitățile profesionale și putând să afecteze serios și viața personală (probleme de cuplu – lipsă de empatie și interes față de partener, lipsă de răbdare, înstrăinare).
> Dispoziție deprimată – în fazele incipiente pot fi resimțite tristețea, ocazional lipsa de speranță sau chiar sentimente de vinovăție și inutilitate. La nivelul maxim de afectare, persoana se poate simți ca într-o capcană din care nu mai poate ieși, devine depresivă, ajungând uneori să se gândească chiar la moarte.
> Furie – inițial se manifestă ca o problemă de inter-relaționare cu colegii, iritabilitate, scăderea toleranței la frustrări, altădată considerate mărunte. De la un punct, frustrările se exteriorizează prin explozii necontrolate de furie și violență verbală și conflicte serioase la locul de muncă sau acasă.
> Indiferență, detașare afectivă și cinism – aceste noțiuni se pot manifesta prin mai multe subsimptome. Primul care poate să apară este lipsa plăcerii, la început persoana afectată nu mai are chef să meargă la lucru sau așteaptă cu nerăbdare momentul plecării acasă. În timp, fără o intervenție serioasă, lipsa plăcerii tinde să se extindă și să afecteze arii tot mai mari și mai importante din viață, incluzând timpul petrecut cu familia sau prietenii.
> Pesimism – în stadiile inițiale, pesimismul poate îmbrăca o haină familiară, cunoscută din alte momente din viață mai puțin fericite, când era sesizată mai mult jumătatea goală a paharului, însă de această dată nu mai este un fenomen trecător. Persoana în cauză începe să aibă o părere proastă despre ea însăși, să nu mai aibă încredere în ea, următorul pas fiind extinderea acestui pesimism și asupra colaboratorilor sau familiei sale. Munca în echipă devine încet, încet, o imposibilitate.
> Tendința de izolare socială – o ușoară evitare a ocaziilor de socializare (lipsa chefului de a ieși cu prietenii sau de a petrece o seară în oraș) se poate transforma în reacții verbale violente, atunci când cineva vrea să se adreseze persoanei respective, existând tendința de izolare și evitare a oricăror întâlniri față în față.
> Detașare emoțională – este un fenomen complex și dificil de recunoscut și de experimentat. Este o stare aparte, ce determină persoana afectată să se deconecteze treptat de cei apropiați sau de mediul pe care altădată îl aprecia. Poate lua forma unui comportament de izolare socială, începe să evite orice responsabilități, chiar toate sarcinile dacă e posibil. Se poate întâmpla să profite de orice ocazie să nu mai meargă la lucru (concedii medicale, învoiri) sau să evite termenele limită.
>Sentimente de neîmplinire și lipsă de eficiență – prima dată poate să apară senzația de lipsă de speranță, în sensul că persoana are impresia că totul decurge într-un sens greșit. Apare așa numita apatie, lipsa de inițiativă, de voință și de interes în a mai iniția ceva nou în viața personală sau profesională.
> Scădere a performanței – probabil cea mai grea parte a acestei afecțiuni pentru un performer este să vadă cum zi de zi devine tot mai puțin eficient din punct de vedere profesional. În ciuda unor eforturi considerabile, a unor ore suplimentare, stresul cronic îl împiedică să dea randament, așa cum o făcea înainte. Acest lucru se materializează în tot mai multe task-uri amânate sau nefinalizate și rezultate incomplete.
Prevenția epuizării nervoase
Cu stilul de viață actual, din ce în ce mai alert și mai indiferent față de nevoile personale, riscul de instalare al burnout-ului este semnificativ. Pentru a se evita acest lucru, este importantă, în primul rând, o atenție sporită asupra semnelelor care avertizează despre instalarea oboselii cronice, astfel încât să se poată preveni burnout-ul. Ca și posibile opțiuni de prevenire ale burnout-ului se pot menționa:
• Începerea zilei cu un ritual relaxant – alocarea unei scurte perioade de timp în fiecare dimineață pentru a desfășura o activitate relaxantă, în funcție de preferințele personale, de hobby-uri, tip de personalitate și stil de viață.
• Program regulat pentru masă și odihnă – adoptarea unei anumite regularități în stilul de viață are un rol important în asigurarea senzației că totul este sub control.
• Stabilirea limitelor – întrucât majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor responsabilități și a cerințelor nerealiste din partea celorlalți, este importantă învățarea stabilirii limitelor, care va permite evitarea suprasolicitării și găsirea timpului pentru lucrurile și activitățile plăcute și care contează cu adevărat.
• Pauze zilnice de la tehnologie – găsirea unor intervale care să permită deconectarea de la mediul digital ajută la o mai bună conectare a persoanei cu propriile sale gânduri și nevoi.
• Implicarea în activități creative – creativitatea este un antidot puternic pentru burnout; activitățile noi, pasionante, care provoacă partea creativă, protejează de efectele negative ale muncii de rutină.
Dacă nu au fost identificate din timp simptomele suprasolicitării, astfel încât să se poată aplica metode de prevenție și s-a ajuns la stadiul de burnout, se pot urma una dintre strategiile de recuperare:
• Strategia 1: Schimbarea mediului de viață. Deși poate părea aproape imposibil de aplicat, această strategie presupune îndepărtarea de lucrurile și mediul care au condus la apariția afecțiunii. Doar ieșind din mediul nociv care a condus la apariția burnout-ului, persoana afectată se poate gândi lucid pentru a găsi soluții.
• Strategia 2: Solicitarea ajutorului. Unul dintre simptomele burnout-ului este tendința de conservare a energiei prin izolarea de ceilalți oameni. Cu toate acestea, suportul prietenilor și al familiei este necesar pentru redobândirea perspectivei, a motivației și a energiei pierdute prin burnout.
• Strategia 3: Re-evaluarea priorităților și obiectivelor. Este importantă găsirea timpului necesar pentru redefinirea idealurilor, priorităților și lucrurilor care motivează cu adevărat.
