- Email: psiholog@oanasavin.ro
- +40722299322
Managementul stresului
Ce este stresul
De origine engleză, cuvântul “stress” circumscrie o serie de substantive înrudite ca înțeles, dar cu nuanțe ușor diferite: presiune, apăsare, efort, solicitare, tensiune, constrângere, încordare nervoasă. Hans Selye, savant canadian, lansează în 1936 în limbajul medical conceptul de stres, ca fiind reacția nespecifică a organismului la orice solicitare.
Stresul este:
• un sindrom, o constelație de răspunsuri nespecifice, cu un caracter general adaptativ nespecific, provocat de acțiunea agenților stresori asupra organismelor vii;
• un răspuns la reacțiile de adaptare nespecifice, la sentimentul de pericol real și imaginar;
• o stare de tensiune, încordare și disconfort, determinată de agenții afectogeni, cu semnificație negativă, o stare de dificultate sau imposibilitate a rezolvării unor probleme;
• un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerințe, sarcini, situații, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță pentru persoana respectivă;
• reacția angajatului la efectele dăunătoare de la locul de muncă.
Stresul nu este neapărat rău, ci depinde de modul în care sunt interpretate efectele agentului stresor. Important este felul în care reacționezi la ceea ce ți se întâmplă și nu ce ți se întâmplă efectiv. În funcție de această interpretare, există două feluri de stres:
• eustres – provocat de activități plăcute, perceput ca avantajos pentru persoană;
• distres – provocat de activități neplăcute, perceput ca dezavantajos pentru persoană.
Factori de stres
Există diferite tipuri de stres, nesesizabile la prima vedere, dar care pot reprezenta amenințări pentru sănătate. De multe ori stresul este generat de cu totul alți factori decât cel psihic sau psihologic, cum se considera până nu demult. În funcție de natura agentului stresor există și alte categorii de stres, în afara celui emoțional: stres chimic (alimente, medicamente, poluanți, substanțe alergenice), stres fizic (loviri, vătămări, muncă în exces) și stres biologic (viruși, bacterii).
Cum se generează stresul
Factorii de stres scot corpul sau mintea din starea de funcționare normală a organismului, iar în funcție de intensitatea și durata lor în timp, pot cauza o afecțiune minoră sau chiar o boală. Chiar dacă sunt atât de diferiți, factorii de stres au ceva în comun: afectează negativ vitalitatea generală a organismului, sistemul imunitar și alte funcții de autoreglare ale corpului, făcând organismul să fie mult mai susceptibil la apariția bolilor.
Stresul are o dublă determinare: una din partea stimulului și alta din partea persoanei care interpretează situația (resurse personale). Asta înseamnă că avem o mare influență asupra propriilor stări de stres, că avem responsabilitatea dar și puterea de a schimba lucrurile în bine.
Posibile reacții la stres
Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/situații externe sau interne, reale sau imaginare, suficient de intense sau frecvente care solicită reacții de adaptare din partea individului. Stresul decurge din îmbinarea a trei caracteristici cheie: prezența sau absența factorilor de stres, resurse personale de confruntare cu stresorii și reacțiile la stres. Reacțiile la stres pot fi:
• fizice/fiziologice: dureri de inimă, palpitații; apetit alimentar scăzut sau crescut; indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme musculare, dureri de cap sau migrene; transpirații excesive, amețeli, stare generală de rău; constipații sau diaree (nemotivate medical); oboseală cronică.
• cognitive: blocaje ale gândirii; deficit de atenție; scăderea capacității de concentrare; dificultăți în reamintirea anumitor lucruri; flexibilitate redusă; diminuarea creativității.
• emoționale: iritabilitate crescută, scăderea interesului pentru domenii care reprezentau înainte pasiuni; pierderea interesului pentru prieteni; instabilitate emoțională; anxietate; tristețe sau chiar depresie; reprimarea emoțiilor; dificultăți în angajarea în activități distractive sau relaxante.
• comportamentale: performanțe scăzute la locul de muncă sau la școală; fumat excesiv; consum exagerat de alcool; tulburări de somn; un management ineficient al timpului; izolarea de prieteni; preocupare excesivă pentru anumite activități; comportamente agresive.
Modalități de management al stresului
Înțelegerea felului în care răspundem la factorii stresori este esențială pentru implementarea tehnicilor de management al stresului.
Abilități de coping
Adaptarea la stres implică atât existența unor resurse reale (intelectuale, emoționale, fizice, sociale), cât și autoevaluarea propriilor resurse pentru a face față evenimentelor evaluate ca fiind negative. Procesul de evaluare al evenimentelor în sine și al resurselor personale de a face față, este elementul cheie de care depinde apariția reacțiilor de stres și intensitatea acestora.
În funcție de scopul propus și caracteristicile stresorilor, tehnicile pot presupune dezvoltarea și exersarea mai multor abilități:
• abilități de acțiune – în care acționăm pentru confruntarea cu problema care cauzează stresul, adesea prin schimbarea mediului sau a situației în sine;
• abilități cognitive și emoționale – atunci când nu avem puterea de a schimba situația în sine, dar putem schimba modul de interpretare al situației și emoțiile pe care le avem față de acea situație dată;
• abilități de acceptare – în cazul în care ne confruntăm cu situații pe care nu le putem schimba și nici nu ne putem controla emoțiile, atunci trebuie să învățăm să acceptăm situația și să putem trăi cu ea.
