- Email: psiholog@oanasavin.ro
- +40722299322
Cum ne construim toleranța la frustrare
Frustrarea o emoție firească
Termenul de frustrare a fost introdus de Freud pentru a defini stările de privațiune pe care le resimte subiectul în condițiile nerealizării trebuințelor sexuale. Ulterior, frustrarea a fost considerată un răspuns afectiv natural, primar la perceperea unui obstacol. Ea implică blocarea sau contracararea scopurilor, urmată de insatisfacție.
Putem spune că frustrarea este un sentiment sau o senzație de natură aversivă în care apare un amestec de tristețe, furie și dezamăgire la neîndeplinirea unui scop sau a unei dorințe. Este o senzație naturală, care nu are nimic patologic și este prezentă de-a lungul vieții, ori de câte ori apar situații de negare și imposibilitate.
Simțim frustrare atunci când avem nevoi emoționale neîndeplinite și atâta timp cât nu suntem în contact cu ele și nu reușim să ni le satisfacem, vom reacționa prin frustrare, tristețe, uneori chiar furie. Frustrarea apare treptat, este o emoție mai blândă, pe care o putem păstra în corp și chiar reușim să nu o exteriorizăm. Frustrarea nu vine singură, ea poate fi însoțită de o mulțime de alte sentimente: neputință, descurajare, tristețe, dezamăgire, regret. Când tensiunea internă este mare, frustrarea se poate transforma în furie, îndreptată către propria persoană sau către exterior.
Toleranța scăzută la frustrare
Toleranța scăzută la frustrare este asociată cu modul în care mama a răspuns nevoilor copilului. În copilărie avem de obicei o toleranță scăzută la frustrare, dar pe parcursul dezvoltării și al maturizării emoționale, odată cu învățarea modului în care ne putem satisface propriile nevoi, reușim treptat să ne controlăm frustrarea, să o gestionăm și să generăm răspunsuri alternative funcționale.
Toleranța scăzută sau intoleranța la frustrare înseamnă că ne abandonăm acțiunea și că suntem incapabili să perseverăm și să luptăm împotriva dificultăților. De fiecare dată când renunțăm în fața frustrării, toleranța se diminuează, iar data viitoare vom resimți mai intens această emoție și vom renunța mai repede.
În general, această incapacitate de auto-gestionare provoacă manifestări comportamentale sub forma unui comportament iritabil, ostil sau chiar agresiv. Eșecurile sunt adesea văzute ca fiind cauzate de alții sau de circumstanțe exterioare și apare tendința de victimizare și de a proiecta vina asupra altora.
Semne ale toleranței scăzute la frustrare:
• procrastinarea din cauza incapacității de a tolera frustrarea asociată cu o sarcină grea sau plictisitoare;
• încercări impulsive de a „remedia” o situație din cauza nerăbdării;
• exagerarea disconfortului temporar;
• urmărirea cu orice preț a satisfacției imediate;
• renunțarea imediată când apare o provocare sau un obstacol;
• gândul sau replica folosită des este: „nu mai suport”;
• evitarea sarcinilor care ar putea provoca stres.
Ce determină toleranța scăzută la frustrare:
• tipul de personalitate, temperament, trăsături de caracter, dorințe, valori sau convingeri, credințe și sentimente de inferioritate;
• legătura dintre dificultate/obstacol și importanța acordată atingerii scopului final;
• neconcordanța dintre ceea ce crede persoana și realitatea obiectivă;
• educația și experiența timpurie privind modul de a face față frustrării;
• neîndeplinirea nevoilor copilului și lipsa contactului cu propriile nevoi ca adult;
• satisfacerea imediată a tuturor nevoilor în copilărie și lipsa limitelor;
• neimplicarea copilului în luarea deciziilor, pentru a evita expunerea la dezamăgire;
• tulburări emoționale, cum sunt depresia și anxietatea.
Poate exista și situația în care să nu fim în contact cu emoțiile noastre și să nu resimțim deloc frustrarea. În acest caz, exprimarea frustrării are loc prin somatizări, sub forma problemelor de stomac, tulburărilor de alimentație, comportamentelor adictive. De aceea este important să conștientizăm momentele în care se instalează disconfortul, odată cu recunoașterea și acceptarea frustrării, înțelegerea motivului din spatele acestei emoții și căutarea soluțiilor pentru a ne ameliora starea.
Strategii pentru consolidarea toleranței la frustrare:
• conștientizează-ți emoțiile înainte să reacționezi – este posibil să găsești soluții eficiente pentru problemele cu care te confrunți;
• practică comunicarea asertivă pentru exprimarea frustrării și furiei;
• vorbește cu cineva de încredere despre sentimentele tale – te poate ajuta să rezolvi ceea ce simți, în loc să păstrezi totul înăuntrul tău;
• ține un jurnal – scrierea sentimentelor și experiențelor te poate ajuta să schimbi perspectiva și să diminuezi frustrarea;
• acceptă posibilitatea de a nu putea schimba situația frustrantă, însă poți încerca să schimbi felul în care reacționezi la aceasta;
• evită procrastinarea și descompune-ți sarcina în obiective mai mici, apoi găsește modalități de a le atinge;
• practică exerciții de respirație profundă, meditație și mindfulness care ajută la relaxare și la calmarea sentimentele de frustrare și furie; expunerea treptată la frustrare crește toleranța.
• urmărește-ți gândurile și dă-ți seama ce îți spui în momentele frustrante; restructurarea cognitivă sau schimbarea percepției asupra unei situații este utilă în reducerea sentimentelor de frustrare.
• ia în considerare ajutorul unui terapeut, dacă frustrarea rămâne excesivă și simți că nu o poți controla singur, dacă te angajezi în comportamente agresive sau dacă frustrarea și furia îți afectează relațiile și alte domenii ale vieții;
• amintește-ți că nu poți elimina complet frustrarea din viața ta, dar o poți reduce sau transforma în motivație;
• învață să-ți reduci așteptările asupra propriei persoane, acționează cu compasiune și blândețe pentru tine;
• acceptă situațiile dificile și realitatea așa cum este ea, nu cum ți-o imaginezi;
• evită mentalitatea de victimă, în care alții sunt mereu de vină pentru lucrurile care ți se întâmplă;
• exersează-ți abilitățile prin a face în mod intenționat ceva care este ușor frustrant, cum ar fi să faci un puzzle greu sau să aștepți la o coadă lungă și exersează metode de coping sănătoase (așteptare, răbdare, deschidere pentru situații noi).
Trăim una dintre cele mai frustrante și provocatoare perioade la nivel global și doar de noi depinde să ne creștem toleranța, pentru a ne simți mai bine în propria viață.
