Cum ne construim toleranta la frustrare
Frustrarea o emotie fireasca
Termenul de frustrare a fost introdus de Freud pentru a defini starile de privatiune pe care le resimte subiectul in conditiile nerealizarii trebuintelor sexuale. Ulterior, frustrarea a fost considerata un raspuns afectiv natural, primar la perceperea unui obstacol. Ea implica blocarea sau contracararea scopurilor, urmata de insatisfactie.
Putem spune ca frustrarea este un sentiment sau o senzatie de natura aversiva in care apare un amestec de tristete, furie si dezamagire la neindeplinirea unui scop sau a unei dorinte. Este o senzatie naturala, care nu are nimic patologic si este prezenta de-a lungul vietii, ori de cate ori apar situatii de negare si imposibilitate.
Simtim frustrare atunci cand avem nevoi emotionale neindeplinite si atata timp cat nu suntem in contact cu ele si nu reusim sa ni le satisfacem, vom reactiona prin frustrare, tristete, uneori chiar furie. Frustrarea apare treptat, este o emotie mai blanda, pe care o putem pastra in corp si chiar reusim sa nu o exteriorizam. Frustrarea nu vine singura, ea poate fi insotita de o multime de alte sentimente: neputinta, descurajare, tristete, dezamagire, regret. Cand tensiunea interna este mare, frustrarea se poate transforma in furie, indreptata catre propria persoana sau catre exterior.
Toleranta scazuta la frustrare
Toleranta scazuta la frustrare este asociata cu modul in care mama a raspuns nevoilor copilului. In copilarie avem de obicei o toleranta scazuta la frustrare, dar pe parcursul dezvoltarii si al maturizarii emotionale, odata cu invatarea modului in care ne putem satisface propriile nevoi, reusim treptat sa ne controlam frustrarea, sa o gestionam si sa generam raspunsuri alternative functionale.
Toleranta scazuta sau intoleranta la frustrare inseamna ca ne abandonam actiunea si ca suntem incapabili sa perseveram si sa luptam impotriva dificultatilor. De fiecare data cand renuntam in fata frustrarii, toleranta se diminueaza, iar data viitoare vom resimti mai intens aceasta emotie si vom renunta mai repede.
In general, aceasta incapacitate de auto-gestionare provoaca manifestari comportamentale sub forma unui comportament iritabil, ostil sau chiar agresiv. Esecurile sunt adesea vazute ca fiind cauzate de altii sau de circumstante exterioare si apare tendinta de victimizare si de a proiecta vina asupra altora.
Semne ale tolerantei scazute la frustrare:
• procrastinarea din cauza incapacitatii de a tolera frustrarea asociata cu o sarcina grea sau plictisitoare;
• incercari impulsive de a „remedia” o situatie din cauza nerabdarii;
• exagerarea disconfortului temporar;
• urmarirea cu orice pret a satisfactiei imediate;
• renuntarea imediata cand apare o provocare sau un obstacol;
• gandul sau replica folosita des este: „nu mai suport”;
• evitarea sarcinilor care ar putea provoca stres.
Ce determina toleranta scazuta la frustrare:
• tipul de personalitate, temperament, trasaturi de caracter, dorinte, valori sau convingeri, credinte si sentimente de inferioritate;
• legatura dintre dificultate/obstacol si importanta acordata atingerii scopului final;
• neconcordanta dintre ceea ce crede persoana si realitatea obiectiva;
• educatia si experienta timpurie privind modul de a face fata frustrarii;
• neindeplinirea nevoilor copilului si lipsa contactului cu propriile nevoi ca adult;
• satisfacerea imediata a tuturor nevoilor in copilarie si lipsa limitelor;
• neimplicarea copilului in luarea deciziilor, pentru a evita expunerea la dezamagire;
• tulburari emotionale, cum sunt depresia si anxietatea.
Poate exista si situatia in care sa nu fim in contact cu emotiile noastre si sa nu resimtim deloc frustrarea. In acest caz, exprimarea frustrarii are loc prin somatizari, sub forma problemelor de stomac, tulburarilor de alimentatie, comportamentelor adictive. De aceea este important sa constientizam momentele in care se instaleaza disconfortul, odata cu recunoasterea si acceptarea frustrarii, intelegerea motivului din spatele acestei emotii si cautarea solutiilor pentru a ne ameliora starea.
Strategii pentru consolidarea tolerantei la frustrare:
• constientizeaza-ti emotiile inainte sa reactionezi – este posibil sa gasesti solutii eficiente pentru problemele cu care te confrunti;
• practica comunicarea asertiva pentru exprimarea frustrarii si furiei;
• vorbeste cu cineva de incredere despre sentimentele tale – te poate ajuta sa rezolvi ceea ce simti, in loc sa pastrezi totul inauntrul tau;
• tine un jurnal – scrierea sentimentelor si experientelor te poate ajuta sa schimbi perspectiva si sa diminuezi frustrarea;
• accepta posibilitatea de a nu putea schimba situatia frustranta, insa poti incerca sa schimbi felul in care reactionezi la aceasta;
• evita procrastinarea si descompune-ti sarcina in obiective mai mici, apoi gaseste modalitati de a le atinge;
• practica exercitii de respiratie profunda, meditatie si mindfulness care ajuta la relaxare si la calmarea sentimentele de frustrare si furie; expunerea treptata la frustrare creste toleranta.
• urmareste-ti gandurile si da-ti seama ce iti spui in momentele frustrante; restructurarea cognitiva sau schimbarea perceptiei asupra unei situatii este utila in reducerea sentimentelor de frustrare.
• ia in considerare ajutorul unui terapeut, daca frustrarea ramane excesiva si simti ca nu o poti controla singur, daca te angajezi in comportamente agresive sau daca frustrarea si furia iti afecteaza relatiile si alte domenii ale vietii;
• aminteste-ti ca nu poti elimina complet frustrarea din viata ta, dar o poti reduce sau transforma in motivatie;
• invata sa-ti reduci asteptarile asupra propriei persoane, actioneaza cu compasiune si blandete pentru tine;
• accepta situatiile dificile si realitatea asa cum este ea, nu cum ti-o imaginezi;
• evita mentalitatea de victima, in care altii sunt mereu de vina pentru lucrurile care ti se intampla;
• exerseaza-ti abilitatile prin a face in mod intentionat ceva care este usor frustrant, cum ar fi sa faci un puzzle greu sau sa astepti la o coada lunga si exerseaza metode de coping sanatoase (asteptare, rabdare, deschidere pentru situatii noi).
Traim una dintre cele mai frustrante si provocatoare perioade la nivel global si doar de noi depinde sa ne crestem toleranta, pentru a ne simti mai bine in propria viata.