- Email: psiholog@oanasavin.ro
- +40722299322
Asertivitatea sau reușita unei comunicări eficiente
Ce este asertivitatea?
Asertivitatea este o abilitate socială care se bazează în mare măsură pe o comunicare eficientă, respectând în același timp gândurile și dorințele celorlalți. A fi asertiv înseamnă a fi capabil să susții drepturile tale sau ale altor persoane într-un mod calm și pozitiv, fără a fi agresiv sau pasiv. Astfel, asertivitatea este abilitatea de a exprima emoțiile și convingerile, fără a ataca sau afecta drepturile celorlalți, din echilibrul dintre un stil de comunicare agresiv și unul pasiv.
Ești asertiv dacă:
• spui nu atunci când situația o cere;
• îți exprimi și susții propriul punct de vedere;
• ai o atitudine de afirmare și de apărare a propriilor opinii;
• îți exprimi cu ușurință sentimentele negative și pozitive;
• ești deschis comunicării și negocierii;
• abordezi eficient situațiile dificile;
• îți asumi responsabilitatea.
Ce te poate împiedica să fii asertiv:
• incapacitatea de recunoaștere a greșelilor;
• dificultatea în exprimare a sentimentelor;
• neîncredere în forțele proprii;
• ignorarea dorințelor celorlalți;
• inabilitatea în negociere;
• anxietatea socială și teama excesivă de: ridicol, greșeală, părerea celorlați, a nu fi la înălțime, a nu deranja.
Ce nu este asertivitatea?
Asertivitatea nu este un comportament agresiv, manifestat prin:
• a-i doborî pe ceilalți;
• a câștiga când ceilalți pierd;
• a ignora dorințele celorlalți;
• pierderea cu ușurință a cumpătului;
• a considera că ai întotdeauna dreptate.
Asertivitatea nu este un comportament pasiv, caracterizat de:
• dorința de a fi permanent pe placul celorlalți;
• incapacitatea de a-și apăra opinia și a spune „nu”;
• găsirea unor scuze pentru acțiunile făcute;
• credința că ceilalți au întotdeauna dreptate;
• neexprimarea propriilor cereri și sentimente.
Putem spune că stilurile de comunicare de evitat sunt:
• stilul agresiv, care încalcă drepturile altora și în care nevoile proprii au prioritate. Se caracterizează prin ignorarea regulilor convenite, insensibilitate la sentimentele celorlalți, lipsă de respect, rezolvarea problemelor prin violență, manipulare sau intimidare, sarcasm și critică, ostilitate și furie.
• stilul pasiv, care ignoră propriile drepturi, în timp ce nevoile altora devin prioritare. Pasivitatea este răspunsul unei persoane care încearcă să evite confruntările și conflictele, își dorește ca toată lumea să fie mulțumită, fără a ține cont însă de dorințele sale. Aceste persoane ajung adeseori să se simtă rănite, frustrate, iritate, dar fără să-și exprime nemulțumirea față de ceilalți.
• stilul pasiv-agresiv, în care agresivitatea nu este asumată, fiind manifestată într-un mod indirect. Uneori, poate lua forma comportamentelor de sabotaj (pretind că nu mă deranjează ceva, însă dau de înțeles prin alte mijloace că sunt foarte supărat). Persoanele pasiv-agresive sunt cei mai neasumați agresori și se află într-o ambivalență subconștientă legată de exprimarea furiei lor.
Așadar, comportamentul asertiv reprezintă calea de mijloc între două extreme: agresivitatea și pasivitatea. La baza comportamentului asertiv trebuie să stea convingerea persoanei că are dreptul să ceară ceea ce dorește, respectându-și propriile drepturi dar și pe cele ale celorlalți.
Cum arată comunicarea asertivă?
În comunicarea asertivă scopul este comunicarea autentică, onestă, a nevoilor și opiniilor proprii. Asertivitatea înseamnă siguranță de sine și presupune atât împlinirea intereselor proprii, cât și pe ale celorlalți. Cu alte cuvinte, înseamnă să ai încredere în forțele proprii și să-ți susții cu ușurință părerile, astfel că mesajele principale ale asertivității sunt:
• câștigarea respectului celorlalți
• afirmarea drepturilor
• a nu căuta întotdeauna acceptarea din partea celorlalți
• păstrarea unei imagini pozitive despre sine
• nu contează eșecul, importantă este afirmarea
Cum înveți să ai un comportament asertiv?
• fii deschis în exprimarea gândurilor, sentimentelor și dorințelor, încurajându-i și pe ceilalați să facă același lucru;
• fii cinstit cu tine însuți și clarifică-ți așteptările, astfel încât să-ți cunoști poziția;
• folosește un ton ferm și transmite la nivel nonverbal, prin mimică, gestică și postură corporală, un mesaj acordat cu cel verbal; stai drept și privește în față interlocutorul.
• exprimă-te într-o manieră empatică, onestă și clară; fii specific, fără a folosi generalizări și negări (întotdeauana / niciodată);
• verifică realitatea obiectivă punând întrebări, ca să eviți presupuneri neadevărate despre situația de fapt;
• ascultă cu atenție opiniile celor din jur, folosind ascultarea activă și răspunde în mod adecvat, fie că ești de acord sau nu, evită să reacționezi impulsiv; putem rămâne parteneri, chiar dacă avem puncte de vedere diferite.
• respectă oamenii cu care interacționezi și sentimentele lor, comportă-te ca un egal al celorlați; gândește compromisuri corecte, în termeni de “win-win”.
• rămâi concentrat asupra discuției și posibilelor soluții;
• susține-ți și motivează-ți poziția și drepturile și adoptă o atitudine pozitivă de genul “eu pot”;
• asumă-ți responsabilitatea pentru ce spui și ce faci;
• fii capabil să-ți recunoști greșelile și să-ți ceri scuze;
• învață să spui nu, revizuiește-ți prioritățile personale și conturează-ți valorile proprii;
• construiește-ți încrederea și stima de sine, acceptă că nu-i poți schimba pe ceilalți;
• tratează eșecurile ca pe niște încercări din care vei învăța comportamente viitoare mai eficiente;
• caută și observă modele de oameni care se comportă asertiv și practică asertivitatea începând cu stuațiile mai puțin provocatoare.
Asertivitatea este un comportament și în același timp o stare mentală și sufletească. Nu poți simula asertivitatea, ea vine din interiorul tău. Dezvoltarea personală continuă atrage după sine și asertivitatea, comunicarea eficientă și cu impact, empatia și starea de bine în general.
